CE INSEAMNA ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ
Ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă?
O alimentaţie sănătoasă şi un stil de viaţă echilibrat sunt factorii cheie de care depinde sănătatea noastră. Nu mai puţin importantă este şi modalitatea în care organismul nostru asimilează nutrienţi. O dietă sănătoasă trebuie să conţină suficiente fibre şi un număr mare de fitonutrienţi, inclusiv vitamine şi minerale. Totodată, o alimentaţie sănătoasă este cea care conţine o cantitate echilibrată de grăsimi, proteine, carbohidraţi şi micronutrienţi.
Ţesuturile grase ale organismului sunt formate în mare parte din trigliceride. Acestea sunt depozitate în organism sub formă de grăsimi şi asigură energie organismului. Alimentele bogate în grăsimi sunt: margarina, untul, carnea, uleiurile din plante, laptele gras, ciocolata sau uleiul de cocos. Organismul are nevoie de circa 30 - 50 de grame de proteine zilnic.
De unde obţinem proteinele?
Proteinele sunt nutrienţi pe care îi putem asimila cu uşurinţă din hrana vegetală sau animală. Proteinele trebuie să fie nelipsite din alimentaţia noastră zilnică. Ele au un rol funcţional în dezvoltarea proceselor metabolice, asigură creşterea şi refacerea ţesuturilor şi participă la reglarea presiunii osmotice şi menţinerea echilibrului acido-bazic.
În ceea ce priveşte carbohidratii, aceştia furnizează energie organismului, dar şi fibre care previn diverse boli sau care oferă aromă şi consistenţă mâncării. Alimentele care conţin carbohidraţi sunt: cartofii, fructele, legumele, cerealele etc.
Alimentaţia sănătoasă din prisma specialiştilor
Alimentaţia echilibrată are un rol extrem de important în păstrarea unei vieţi sănătoase. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, susţine că “există patru mari categorii de alimente care provin din patru mari sisteme agroalimentare. Cele mai multe alimente provin din sistemul agroalimentar numit superintensiv şi care furnizează alimentele cotidiene sau convenţionale. A doua categorie sunt produsele biologice, ecologice sau organice. Acestea provin dintr-un sistem agroalimentar care utilizează numai soiuri şi rase de animale ancestrale, care nu sunt modificate genetic. A treia categorie de alimente sunt cele modificate genetic, care provin din organisme modificate genetic în special plante, precum soia, cartof, porumb. A patra categorie sunt alimentele noi, care nu au tradiţie de consum.”
Bolile asociate unei alimentaţii nesănătoase
Una dintre cele mai comune boli de nutriţie este obezitatea numită şi diabezitatea din pricina asocierii ei cu diabetul de tip 2. Alte boli de nutriţie sunt afecţiunile cerebrovasculare, cele cardiovasculare, afecţiunile de tip canceros şi guta, o boală cu specific nutriţional.
Dintre toate aceste afecţiuni, la baza cărora stă şi alimentaţia nesănătoasă, cea mai mare incidenţă o au bolile cardiovasculare. Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din luna ianuarie 2011, au arătat că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a mortalităţii, atât în România, cât şi la nivel mondial. Se preconizează că până în anul 2030, aproximativ 23,6 milioane de oameni vor muri din cauza afecţiunilor cardiovasculare.
Prof. univ. dr. Eduard Apetrei, medic primar cardiologie la Institutul ''C.C. Iliescu'' din Bucureşti, spune că nivelul colesterolului seric este strâns legat de apariţia bolilor cardiovasculare. Domnia sa susţine că: “trebuie pus accentul pe prevenţie, pe scăderea hipertensiunii arteriale, a colesterolului, printr-o alimentaţie sănătoasă şi renunţare la fumat. Primul pas în scăderea colesterolului îl constituie schimbarea modului de viaţă şi adaptarea unei diete corespunzătoare. Dacă o dietă convenţională nu dă rezultate în scăderea nivelului colesterolului se poate trece la următorul pas ce constă în folosirea alimentelor cu esteri de stanoli din plante, cum este Dobrogea-Benecol, marca a Dobrogea Grup”.
Dobrogea Grup – partener responsabil pentru o alimentaţie sănătoasă
Din dorinţa de a deveni un partener responsabil pentru o alimentaţie sănătoasă, Dobrogea Grup a lansat pe piaţa din România produse echilibrate nutriţional, de cea mai bună calitate. Preocuparea permanentă a companiei pentru fabricarea unor produse alimentare sănătoase face ca Dobrogea Grup să fie apreciată şi recomandată de medici specialişti din numeroase domenii.
REGULI DE NUTRITIE
Dobrogea Grup – partener responsabil pentru o alimentaţie sănătoasă
Din dorinţa de a deveni un partener responsabil pentru o alimentaţie sănătoasă, Dobrogea Grup a lansat pe piaţa din România produse echilibrate nutriţional, de cea mai bună calitate. Preocuparea permanentă a companiei pentru fabricarea unor produse alimentare sănătoase face ca Dobrogea Grup să fie apreciată şi recomandată de medici specialişti din numeroase domenii.
Pentru ca sănătatea să nu ne joace feste din pricina regimurilor alimentare dezechilibrate este indicat să consumăm alimente variate care să ne asigure toate componentele nutriţionale de care organismul nostru are nevoie. Excesele alimentare au consecinţe la fel de grave ca şi înfometarea. Ce înseamnă o dietă echilibrată pentru nutriţionişti? Există reguli de nutriţie pe care trebuie să le urmăm pentru a evita apariţia unor carenţe în alimentaţie?
Nutriţioniştii recomandă adoptarea unui regim alimentar raţional pentru că acesta este esenţial în menţinerea unei greutăţi normale a organismului, lucru care atrage după sine şi evitarea îmbolnăvirilor.
Reguli de nutriţie
Dacă vorbim de alimentaţie sănătoasă şi reguli de nutriţie atunci trebuie să avem în vedere, în primul rând, câte calorii asimilează zilnic organismul nostru. Aportul caloric recomandat depinde de câţiva factori precum sexul, vârsta şi activitatea fizică depusă. Persoanelor sedentare le este recomandat consumul a 2100 Kcal/zilnic obţinute din consumul alimentelor bogate în glucide, lipide şi proteine.
Mesele variate reprezintă o altă regulă recomandată de nutriţionişti. Nu există niciun aliment care să conţină o cantitate suficientă de lipide, glucide, proteine sau minerale, de aceea este recomandat să consumăm alimente cât mai variate, în funcţie de necesităţile organismului. Există grupe de alimente bogate în aceste substanţe nutritive şi grupe de alimente care nu conţin toţi nutrienţii de care organismul nostru are nevoie. Un echilibru între aceste categorii de produse este esenţial în alimentaţia zilnică.
Nutriţioniştii recomandă şi combinarea surselor de grăsimi vegetale cu cele animale. Acest lucru contribuie la stabilirea unui echilibru al aportului de acizi graşi saturaţi şi polinesaturaţi şi nivelul de colesterol. Grăsimile pe care le conţin unele alimente precum untul, margarina, maioneza sau jeleurile trebuie consumate cu precauţie. De exemplu, untul şi margarina conţin aceeaşi cantitate de grăsime, doar că natura acestora este diferită. În ceea ce priveşte aportul de proteine, alimente ca peştele sau ouăle pot concura eficient produselor din carne. Produsele lactate conţin proteine indispensabile pentru organismul uman. Totodată, produsele lactate asigură şi necesarul de calciu pentru oase sănătoase.
Nu săriţi peste micul dejun!
Foarte multe persoane sar peste micul dejun deşi medicii spun că masa de dimineaţă este cea mai importantă. În condiţiile unui stress permanent şi a unui ritm de viaţă tot mai alert, oamenii tind să scape din vedere rolul meselor regulate, importante pentru prevenirea bolilor cardiovasculare sau a celor cu specific nutriţional. O sugestie pentru micul dejun este să consumaţi pâine prăjită sau să beţi ceai şi lapte.
Nu trebuie ignorate nici situaţiile în care oamenii fac o alegere între micul dejun şi cină. Se recomandă să nu renunţaţi la niciuna din aceste mese, pentru că ambele sunt consistente şi asigură aportul de substanţe nutritive de care organismul are nevoie.
Calitatea alimentaţiei poate influenţa şi procesul de îmbătrânire
Specialiştii au arătat, în urma efectuarii unor studii, că există o legătură între ceea ce mâncăm şi felul în care îmbătrânim. Carenţele de calciu, de vitamina B, D sau acizi Omega 3, poate determina o accelerare a procesului de îmbătrânire.
Respectarea regulilor de nutriţie este esenţială pentru contracararea bolilor cardiovasculare, a celor nutriţionale şi a dislipidemiilor, determinate în principal de un nivel caloric crescut. Aportul ridicat de calorii este determinat de consumul de grăsimi în exces. Prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice susţine că: “pentru prevenirea unor afecţiuni de tipul dislipidemiilor, diabetului zaharat sau obezităţii, este esenţială scăderea în greutate, fapt ce se poate realiza prin schimbarea stilului de viaţă. Mai exact trebuie să existe un aport caloric scăzut şi un regim crescut de activitate fizică.”
REŢETE SĂNĂTOASE
CONCURSURI ŞI FORUMURI DE DISCUŢII
NOUTĂŢI
Painea Antica Romana Labyrinthum sustine proiectul de restaurare, conservare si punere in valoare a Edificiului Roman cu Mozaic Tomis, proiect realizat cu scopul promovarii valorilor culturale naţionale.
Citeşte mai mult
 |
 |